Imi distrugi increderea in mine. Te joci cu inima mea asezata la usa ta. Ai prins-o in mainile tale in timp ce cadea, apoi ai strans-o atat de tare incat a inceput sa planga. Creierul tau fuge de suferinta, inima ta fuge de mine.
Mi-am aruncat sentimentele in globul tau de cristal. Le-ai crezut fulgi de zapada. Erau fini si racoarea lor ti-a condimentat diminetile. Dar tu ai ales calea cea mai usoara, Plictiseala placuta, dragul meu!
Vei avea cateva saptamani de fericire hranita de povesti inventate. Vei fi iubitul perfect zile in sir, amantul perfect nopti la rand. Intr-o noapte te vei aseza la geamul tau privind luminile orasului mort, fumul de tigara v-a invada intunericul, in mintea ta o singura intrebare "cine sunt?".
Vinovata sunt eu ca sunt fascinata de oameni, Vinovata e inima mea pentru ca se indragosteste de ciudati. Vinovat e sufletul meu care moare zilnic Cand vei fi tu vinovat eu mi-am luat de mult zborul.
luni, 18 februarie 2013
duminică, 17 februarie 2013
Oscar si Tanti Flori
"Numai Dumnezeu are voie sa ma trezeasca".
M-am indragostit de copilul lui Eric Emmanuel Schmitt. Si-a atins scopul facandu-ma sa ma gandesc ca suntem scriitorii propriilor noaste vieti. Noi alegem ce fel de carti vrem sa fim, putem sa scriem romane cu mii de pagini mediocre sau putem sa traim un haiku: "Viata mea toata:/ Frunze purtate de vant/ In prag de toamna,".
Povestea e frumoasa, ideea e buna. Luptele inflorite, spuse de Tanti Roz, m-au cam plictisit uneori. Dar toti avem in viata noastra o Tanti Roz care ne spune povesti in care nu triumfa binele sau raul. Povesti in care mintea si inima devin prieteni si eroi. Cand avem 10 ani credem toate povestile, la 20 de ani ne plictisesc, la 30 de ani le ascultam din respect pentru Tanti Flori, Tanti Maria sau Tanti Roz. Apoi ne dam seama ca Tanti a noastra s-a dus in lumea lui Oscar, ne e dor de povestile ei, povestile fara de care noi nu am fi devenit ceea ce suntem azi.
Oscar e simpatic si inteligent. Oscar e copilul din noi. Oscar zice :„Cucu, Tanti Roz“. Mi-a parut rau ca am citit cartea in format pdf. Am avut momente in care am vrut sa ii ating paginile si sa o simt pentru ca este o carte frumoasa. Mi-am amintit de Steinhardt si de cat de greu imi era sa ii citesc fericirea din jurnalul sau.
"Te munceai sa aduci zorile. Nu parea sa-ti iasa din prima, dar te straduiai,,," O carte gingasa care merita citita nu comentata.
joi, 14 februarie 2013
De ce?
Ii tremurau mainile. Ii inghetau gandurile dinamice. Ii vibrau celulele in corp. Se ura pentru ca era persoana ultimei clipe. Se bucura ca in situatii de stres era foarte productiva, dar unii dorm- ea invata in ultimele ore. Mai erau 6 ore pana la examen. Ce putea sa faca in 6 ore? Putea sa danseze 6 ore intr-un club, putea sa zboare cu avionul 6 ore, putea sa mearga 6 ore cu trenul. Sau cele 6 ore puteau sa fie furate de somn- de acelasi vis de ani apusi.
A renuntat la somn demult. Somnul este placut doar dimineata atunci cand trupul cedeaza si mintea se pierde in dezordinea corporala. O parte din ea a murit cand era mica. Acum incearca sa-si anime cealalta jumatate cu flirturi, pasiuni sinistre, plimbari nocturne prin parcuri pustii, imbratisari, saruturi, iubire, dor. Se hraneste cu nepasarea celorlalti incercand sa schimbe lumea.
Mersul ciudat o face sa para intangibila si inabordabila. Dar daca o atingi e un fluture fara aripi. Si-a ucis fericirea de ziua ei. Zambeste zilnic, dar trupul ei plange si se stinge incet. A fost odata o copila naiva care isi dorea sa construiasca munti, acum e un om cu un suflet ciuruit de aceeasi intrebare: "De ce? De ce azi?".
Tu nu o intelegi. Tu o cuprinzi in brate si zici "esti a mea", tu o faci sa zambeasca, tu ii inlocuiesti noptile cu dimineti. Tu nu o cunosti. Tu o saruti ca pe oricare, tu o crezi prostuta, tu vezi in ea un trup gingas. Tu nu stii de ce se panicheaza. Tu nu poti sa gandesti ca ea pentru ca nu te lasa in lumea ei.
O sa se joace cu mintea ta ani. Esti o pasiune pentru ea. S-a saturat de gandurile ei nocive. Acum cauta alte povesti pentru ca a ei a murit demult.
RAMAI!
A renuntat la somn demult. Somnul este placut doar dimineata atunci cand trupul cedeaza si mintea se pierde in dezordinea corporala. O parte din ea a murit cand era mica. Acum incearca sa-si anime cealalta jumatate cu flirturi, pasiuni sinistre, plimbari nocturne prin parcuri pustii, imbratisari, saruturi, iubire, dor. Se hraneste cu nepasarea celorlalti incercand sa schimbe lumea.
Mersul ciudat o face sa para intangibila si inabordabila. Dar daca o atingi e un fluture fara aripi. Si-a ucis fericirea de ziua ei. Zambeste zilnic, dar trupul ei plange si se stinge incet. A fost odata o copila naiva care isi dorea sa construiasca munti, acum e un om cu un suflet ciuruit de aceeasi intrebare: "De ce? De ce azi?".
Tu nu o intelegi. Tu o cuprinzi in brate si zici "esti a mea", tu o faci sa zambeasca, tu ii inlocuiesti noptile cu dimineti. Tu nu o cunosti. Tu o saruti ca pe oricare, tu o crezi prostuta, tu vezi in ea un trup gingas. Tu nu stii de ce se panicheaza. Tu nu poti sa gandesti ca ea pentru ca nu te lasa in lumea ei.
O sa se joace cu mintea ta ani. Esti o pasiune pentru ea. S-a saturat de gandurile ei nocive. Acum cauta alte povesti pentru ca a ei a murit demult.
RAMAI!
duminică, 3 februarie 2013
La tine as vrea sa zbor.
Ti-ai dat seama ca imi este rau si m-ai adapostit sub haina ta, langa inima ta. M-am trezit acasa. Eram deshidratata si fragila. M-ai ingrijit, m-ai alintat, m-ai iubit.
Ti-am ascultat povestile despre iubirile pierdute. Am incercat sa iti fac zilele mai fericite. Te-am privit ziua cum te lupti cu proiectele de pe birou si noaptea cum admiri stelele. Am vrut sa fiu mereu alaturi de tine, dar in fiecare zi o parte din mine se stingea. Am vrut sa fiu ceea ce nu sunt, am vrut sa iti zambesc in fiecare dimineata.
Imi placea cand mana ta se adapostea in parul meu roscat si-mi sopteai "esti firava". Poate pentru tine am fost doar o floare, o lalea cumparata intr-o zi ploioasa de la magazinul de langa colt, un dar pentru iubita pierduta in seara respectiva. Pentru mine ai fost un suflet, o iubire imposibila.
Imi mor petalele, fiecare celula din mine se stinge cu gandul la tine.
miercuri, 30 ianuarie 2013
Cel mai cuminte haos
Ahh! Imi plac discutiile interminabile. Imi plac intrebarile prostesti.
Si am iesit din casa pentru nimic. Nu am avut un scop, am avut un gand. Zilnic ma pierd printre gandurile mele si-mi place sa visez. Ma pierd noaptea pe la etajele superioare si uit drumul spre cotidian, Si-mi place- normal ca imi place pentru ca e frumos sa faci prostii, sa faci ce vrei, ce simti.
Uit de mine, uit cine sunt, ce vreau- doar traiesc. Si e asa frumos,,, Dar am uitat sa invat si asta pare sa fie o problema. Sunt un copil care a descoperit o jucarie noua si uita ca mai trebuie sa si manance.( Imi pare rau ca am uitat sa scriu corect. ). Cand eram mica nu stiam sa cer, nici acum nu stiu sa cer. Eram intr-un magazin, vedeam o jucarie (o carte, un magnet, o bicicleta) si in ziceam "cand o sa fiu mare o sa imi iau tot ce imi doresc". Sunt mare, nu mai vreau carti, nu mai vreau bicicleta. Vreau prieteni.
Vreau oameni care sa piarda noptile cu mine. Vreau oameni care sa fie ei insisi, care sa nu isi puna in fiecare zi o alta masca. Vreau ca atunci cand imbratisez pe cineva sa simt ca am imbratisat un prieten, ca acea persoana ma vrea in bratele sale. Vreau sa imi pierd cerceii prin asternuturi colorate. Vreau, dar ce dau?
Dau o jucarie din colectia mea imaginara acelei persoane care ma face sa zambesc zilnic. Dau o zi din viata mea cuiva care a avut o problema si are nevoie de cineva care sa asculte intamplari. Intind o mana catre omul care a alunecat pe gheata. Ma arunc in haos pentru tine.
Te vreau langa mine. TU, cel care te regasesti printre randuri. Si esti in multi. Si esti in multe. Mi-e dor de dragoste si de mare.
Si am iesit din casa pentru nimic. Nu am avut un scop, am avut un gand. Zilnic ma pierd printre gandurile mele si-mi place sa visez. Ma pierd noaptea pe la etajele superioare si uit drumul spre cotidian, Si-mi place- normal ca imi place pentru ca e frumos sa faci prostii, sa faci ce vrei, ce simti.
Uit de mine, uit cine sunt, ce vreau- doar traiesc. Si e asa frumos,,, Dar am uitat sa invat si asta pare sa fie o problema. Sunt un copil care a descoperit o jucarie noua si uita ca mai trebuie sa si manance.( Imi pare rau ca am uitat sa scriu corect. ). Cand eram mica nu stiam sa cer, nici acum nu stiu sa cer. Eram intr-un magazin, vedeam o jucarie (o carte, un magnet, o bicicleta) si in ziceam "cand o sa fiu mare o sa imi iau tot ce imi doresc". Sunt mare, nu mai vreau carti, nu mai vreau bicicleta. Vreau prieteni.
Vreau oameni care sa piarda noptile cu mine. Vreau oameni care sa fie ei insisi, care sa nu isi puna in fiecare zi o alta masca. Vreau ca atunci cand imbratisez pe cineva sa simt ca am imbratisat un prieten, ca acea persoana ma vrea in bratele sale. Vreau sa imi pierd cerceii prin asternuturi colorate. Vreau, dar ce dau?
Dau o jucarie din colectia mea imaginara acelei persoane care ma face sa zambesc zilnic. Dau o zi din viata mea cuiva care a avut o problema si are nevoie de cineva care sa asculte intamplari. Intind o mana catre omul care a alunecat pe gheata. Ma arunc in haos pentru tine.
Te vreau langa mine. TU, cel care te regasesti printre randuri. Si esti in multi. Si esti in multe. Mi-e dor de dragoste si de mare.
vineri, 25 ianuarie 2013
Multumesc!
Multumesc, Radu!
In urma cu 4 ani imi scriam gandurile pe orice site si doream sa venin jurnalist. Azi sunt inginer. Am uitat sa scriu. Am uitat de blog. Am uitat sa zambesc. Am uitat sa cred.
Mi-ai dat un leu. Lumea daca primeste "un dolar" il pune in portofel si il pastreaza. Asa o sa fac eu cu leul de la tine. Nu conteaza de ce mi l-ai dat. Conteaza ceea ce cred eu despre acel "leu".
Eu sunt leu. Interpretez cum vreau eu. Ce conteaza cu adevarat pentru mine?
Conteaza ca mi-ai oferit un leu. Conteaza prietenii, conteaza respectul, conteaza sufletul. Nu te cunosc. Nu ma cunosti, Dar cat fugi de o persoana pana sa o intalnesti? Esti egoist, esti naiv, esti cu 2 fete, esti in milioane de feluri- dar nu esti tu vinovat ca cei de langa tine nu stiu cine esti,
Te cunosc. Te cunosc din povestile celorlalti. O sa renunt la imaginea asta pentru ca nu vreau ca eu sa fiu cunoscuta din povestile altora. Un nou an... o noua viata,
Pentru mine conteaza ca atunci cand ajung in parc sa imi zambeasca trandafirii chiar daca sunt -10 grade afara. Imi place sa cad pe gheata si sa zic "eram sigura". Imi place sa ma dau mare, imi place sa fiu prima, imi place sa iau 10. Urat este ca nu vreau sa iau 10 pentru mine- vreau sa iau 10 ca sa iti arat tie (sau alcuiva) ca pot sa iau 10 la examen, dar nu vreau pentru ca asta nu ma face fericita. Vreau sa ma plimb pe strazile Bucurestiului si sa ploua! Sa cada apa din cer si lacrimi din mine. Nu stiu ce vreau!
Sunt un parfum ce se pierde in aerul rece si dur. Sunt un nimic acolo unde este totul. Pentru mine conteaza un zambet, Imi plac prietenii- pentru mine prieten este cel pe care il suni la ora 3 si vine si te scoate din c...t.
Urasc masterul, imi urasc colegii, dar ii iubesc in acelasi timp pentru ca sunt persoane care ma cunosc de o luna si imi ofera orice spre deosebire de cei care ma cunosc de 5 ani.
Aberand: lumea e mare si noi suntem mici. Fara noi lumea e nimic. Daca tu nu ai exista, lumea nu ar fi, Daca maine mori o sa moara si lumea. Lumea ta. In fiecare zi invatam ca suntem "nimeni" intr-o lume importanta. Azi, eu te invat ca tu esti lumea. Sentimentele noastre sunt mai presus de orice limita ce tinde la infinit. Gandurile noastre au viteza mai mare decat cea a luminii.
Imi pare rau ca "bruna" imi afecteaza judecata si nu pot sa iti scriu ceva corect gramatical si frumos.,
Nu stiu cine esti, Nu stiu in ce crezi. Nu stiu ce ma crezi. Nu stiu ce vrei. Nu stiu nimic, dar iti multumesc!
In urma cu 4 ani imi scriam gandurile pe orice site si doream sa venin jurnalist. Azi sunt inginer. Am uitat sa scriu. Am uitat de blog. Am uitat sa zambesc. Am uitat sa cred.
Mi-ai dat un leu. Lumea daca primeste "un dolar" il pune in portofel si il pastreaza. Asa o sa fac eu cu leul de la tine. Nu conteaza de ce mi l-ai dat. Conteaza ceea ce cred eu despre acel "leu".
Eu sunt leu. Interpretez cum vreau eu. Ce conteaza cu adevarat pentru mine?
Conteaza ca mi-ai oferit un leu. Conteaza prietenii, conteaza respectul, conteaza sufletul. Nu te cunosc. Nu ma cunosti, Dar cat fugi de o persoana pana sa o intalnesti? Esti egoist, esti naiv, esti cu 2 fete, esti in milioane de feluri- dar nu esti tu vinovat ca cei de langa tine nu stiu cine esti,
Te cunosc. Te cunosc din povestile celorlalti. O sa renunt la imaginea asta pentru ca nu vreau ca eu sa fiu cunoscuta din povestile altora. Un nou an... o noua viata,
Pentru mine conteaza ca atunci cand ajung in parc sa imi zambeasca trandafirii chiar daca sunt -10 grade afara. Imi place sa cad pe gheata si sa zic "eram sigura". Imi place sa ma dau mare, imi place sa fiu prima, imi place sa iau 10. Urat este ca nu vreau sa iau 10 pentru mine- vreau sa iau 10 ca sa iti arat tie (sau alcuiva) ca pot sa iau 10 la examen, dar nu vreau pentru ca asta nu ma face fericita. Vreau sa ma plimb pe strazile Bucurestiului si sa ploua! Sa cada apa din cer si lacrimi din mine. Nu stiu ce vreau!
Sunt un parfum ce se pierde in aerul rece si dur. Sunt un nimic acolo unde este totul. Pentru mine conteaza un zambet, Imi plac prietenii- pentru mine prieten este cel pe care il suni la ora 3 si vine si te scoate din c...t.
Urasc masterul, imi urasc colegii, dar ii iubesc in acelasi timp pentru ca sunt persoane care ma cunosc de o luna si imi ofera orice spre deosebire de cei care ma cunosc de 5 ani.
Aberand: lumea e mare si noi suntem mici. Fara noi lumea e nimic. Daca tu nu ai exista, lumea nu ar fi, Daca maine mori o sa moara si lumea. Lumea ta. In fiecare zi invatam ca suntem "nimeni" intr-o lume importanta. Azi, eu te invat ca tu esti lumea. Sentimentele noastre sunt mai presus de orice limita ce tinde la infinit. Gandurile noastre au viteza mai mare decat cea a luminii.
Imi pare rau ca "bruna" imi afecteaza judecata si nu pot sa iti scriu ceva corect gramatical si frumos.,
Nu stiu cine esti, Nu stiu in ce crezi. Nu stiu ce ma crezi. Nu stiu ce vrei. Nu stiu nimic, dar iti multumesc!
miercuri, 23 ianuarie 2013
23 ianuarie-ganduri
A inceput anul. A inceput bine... "bini di tăt". Pentru unii, pentru mine a fost un dezastru,
-Alo!
-Ce faci Cosmina?
-Bine. Ma plimb prin parc.
-Cu cine?
-Singura...
Singura in cautarea linistii pierduta pe drumuri. Pierduta prin gari, prin statii de metrou, prin alti ani. Un ianuarie frumos. Cu nopti nebune de iarna si zile placute de primavara. In parc doar trandafirii fara flori iti soptesc "ceva nu e bine"- restul e primavara!
Sesiunea imi curge prin vene la fiecare pas. De maine... de maine... de maine orice student e eminent. Azi ma plimb, azi privesc norii, simt parfumul iernii. Azi ma joc cu copiii, alerg mai repede ca vantul, dansez cu pescarusii rataciti. Locul meu e oricunde, dar aici nu mai e. A venit timpul sa imi iau zborul.
O zi frumoasa!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)